mod întunecat activinactiv
Fii sustenabil!
Folosește modul întunecat și poți economisi până la 67% din energia consumată de ecranul tău.
Află mai multe
Schimbările climatice se manifestă deja (secete, incendii, inundații, deficit de resurse și pierderi de specii, printre altele) și evoluția lor e rapidă. Aceste fenomene generează pierderi de vieți omenești și pagube materiale majore.
la schimbările climatice, iar modurile actuale de dezvoltare nedurabilă cresc expunerea ecosistemelor și a oamenilor la riscurile climatice;
meteorologice extreme la nivel mondial și național, cum ar fi precipitațiile anormal de abundente în intervale scurte, secetele prelungite, deșertificarea, degradarea mediului, creșterea nivelului mării sau ciclonii tropicali și extratropicali, determină deja în medie peste 20 de milioane de persoane să-și părăsească locuințele și să se mute în alte zone din țările lor în fiecare an, conform UNHCR;
prin dezastre ecologice precum valul de căldură recent din Marea Britanie. În iulie 2022, au fost doborâte recorduri de temperatură, cu avertismente roșii de căldură extremă în vigoare în Anglia, deoarece temperaturile au depășit 40 de grade. Autorităţile au decretat stare de secetă în cea mai mare parte a Angliei, iar 15 milioane de britanici din Londra, împrejurimi şi comitatul Oxford nu au avut voie să-şi ude grădinile, să-şi umple piscinele cu apă, să-şi spele maşinile, geamurile sau terasele folosind furtunul de grădină;
În anul 2020, efectele negative ale schimbărilor climatice au generat o pierdere de 12 miliarde de euro în 21 de state membre. În România, pierderile au fost de 370 milioane de euro, aproximativ 20 de euro din buzunarul fiecărui român.
Pentru statele membre, pierderile economice totale generate de evenimente climatice au fost de până la 520 miliarde euro, în perioada 1980-2020;
Prin vocea Directorului Regional pentru Europa, Dr. Hans Henri P. Kluge, schimbările climatice au un impact major asupra sănătății publice ,,Expunerea extremă la căldură exacerbează adesea condițiile de sănătate preexistente”. Tot OMS indică faptul că sute de mii de oameni au murit din cauza căldurii extreme, în ultimele decenii, în timpul valurilor de căldură*
Pe măsură ce concentrația crește, crește și temperatura medie globală a lumii. În prezent, temperatura medie globală se situează cu aproximativ 1,1 °C peste nivelurile preindustriale. Dacă această creștere a temperaturii atinge 2°C, se estimează că va exista un risc și mai mare de evenimente naturale periculoase sau chiar catastrofale pe întreaga planetă, precum inundații, secete, incendii de vegetație și uragane.
Arderea combustibililor fosilitermenul „urgență climatică” se referă la situația actuală a schimbărilor climatice prezente în acest moment la nivel global.
Urgență climaticăa fost recunoscută la cel mai înalt nivel de către Organizația Națiunilor Unite încă din 2020, iar în ultimul an Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) și Organizația Meteorologică Mondială au publicat o serie de rapoate științifice privind efectul alarmant, și în curând, ireversibil, al schimbărilor climatice.
Efectul alarmant al schimbărilor climaticeÎn ultimul raport IPCC din 2022, specialiștii afirmă că, în general, s-au înregistrat progrese bune în domenii precum vehiculele electrice și extinderea energiei electrice regenerabile. Cu toate acestea, există îngrijorare, deoarece rămân încă lacune majore în materie de politici pentru îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor, sprijinul financiar și strategiile pentru implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon la nivel național.
Extinderea energiei electrice regenerabileam înregistrat deja o creștere de 1,1oC la nivel de 2021 – 8% din terenurile agricole de astăzi vor deveni nepotrivite din punct de vedere climatic, imediat după ce populația globală va fi atins 9 miliarde de oameni. Dacă încălzirea globală continuă fără măsuri de adaptare, experții IPCC estimează că încă 183 de milioane de oameni vor fi afectați de subnutriție până în 2050.
Importanța măsurilor de adaptareNe confruntăm cu o urgență climatică: emisiile de gaze cu efect de seră, rezultate din activitatea umană, provoacă schimbarea climatului nostru și își pun amprenta în mod vizibil și asupra sănătății oamenilor.
Schimbarea climatului nostruDacă vrem să abordăm urgența climatică și să oprim creșterea temperaturii globale, trebuie să reducem drastic aceste emisii și să urmărim obiectivul „Net 0”. Termenul „zero net” înseamnă atingerea unui echilibru între carbonul emis în atmosferă și carbonul îndepărtat din aceasta. Acest echilibru se va întâmpla atunci când cantitatea de carbon pe care o adăugăm în atmosferă nu depășește cantitatea eliminată. Principalii absorbanţi sunt solul, pădurile şi oceanele, toate – elemente naturale. Până în prezent, nici un absorbant artificial, creat de om, nu este capabil să elimine CO2-ul din atmosferă suficient pentru a lupta cu încălzirea globală.
Atingerea unui echilibru între carbonul emis în atmosferă și carbonul îndepărtat din aceastaFenomene climatice extreme cum sunt inundațiile, seceta, valurile de căldură, incendiile de vegetație, alunecările de teren, avalanșele etc., sunt o realitate în Europa, iar previziunile arată o creștere a frecvenței și severității în următorii ani, generând riscuri majore pentru populație și economie.
În 2019, Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) avertiza că, pentru următorii 30 de ani, în România, se preconizează o creştere a temperaturii medii anuale a aerului cu până la trei grade, vara, și reducerea cantităţilor medii de precipitaţii cu aproximativ 10-15% în lunile estivale.
Asistăm la schimbări climatice fără precedent, iar efectele negative se resimt puternic și vor continua să se amplifice în viitor, cu implicații socioeconomice multiple.
Dacă nu anul acesta, în orice caz, în următorii 10-20 de ani probabil că recordul absolut va fi atins și chiar detronat;
La aproximativ 5 ani secetoși pe fiecare deceniu. Anul agricol 2022 se anunță a fi unul dintre cei mai secetoși ani din istorie, Moldova este cel mai dur lovită de arșiță, înregistrând cele mai puține ploi din istorie. În Iași, au fost calamitate 65.000 hectare cu grâu, porumb si floarea soarelui. În Dolj, sute de hectare de porumb și floarea soarelui au început să se usuce. Culturile depind exclusiv de ploaie. În unele locuri, plantele s-au topit pur si simplu pe câmp;
Intensificat în marile orașe de insula de căldură urbană și prin cele ale creșterii intensității precipitațiilor pe durate scurte, care favorizează viiturile și inundațiile urbane;
„Sahara României” se întinde deja pe cel puțin 100.000 de hectare. Mai exact, vorbim despre 6% din suprafața județului Dolj. De asemenea, consecinţele schimbărilor climatice pot fi văzute şi resimţite clar în zona Olteniei. Acolo unde odinioară pajişti şi păduri verzi căptuşeau malurile Dunării, astăzi se vede doar nisip. Zona acoperă acum peste 800 de kilometri pătraţi de-a lungul Dunării. Vântul suflă nisipul în sate şi chiar spre capitala Bucureşti, care se află la peste 200 de kilometri distanţă;
Duce la o scădere a numărului de zile înzăpezite anual. Acest lucru înseamnă că, în anumite regiuni vom observa reduceri de până la 80% a grosimii stratului de zăpadă către finalul acestui secol, adică mai puțină zăpadă naturală și mai puțin turism hibernal în România.
Conform raportului recent lansat de Administrația Prezidențială, „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România” .